Regulament

Capitolul I. Dispoziții generale

Art. 1. Comisia de Etică a Cercetării, denumită în continuare CEC, este o structură
autonomă care se ocupă cu evaluarea din punct de vedere etic a proiectelor de cercetare propuse
spre finanţare sau în implementare la Universitatea din Bucureşti, în vederea asigurării
respectării condiţiilor de moralitate prevăzute în codul de etică al cercetării şi în legislaţia în
vigoare.
Art. 2. Proiectele de cercetare înaintate spre finanţare de către membrii comunităţii
academice a Unive rsităţii din Bucureşti sunt supuse unui proces de evaluare etică în funcţie de
standardele stabilite de CEC, conform Cartei Universitare.
Art. 3. Misiunea CEC este de a asigura respectarea principiilor eticii în activitatea de
cercetare, de a proteja drepturile şi bunăstarea persoanelor sau ale altor fiinţe vii supuse
cercetărilor ştiinţifice, precum şi de a proteja mediul. CEC este o instanţă competentă de
elaborare a răspunsurilor la întrebarea ce este bine şi ce este rău din punct de vedere moral în
activităţile de cercetare.
Art. 4. ( 1) CEC este singura instanţă autonomă îndrituită să facă evaluări de etică a
proiectelor de cercetare depuse spre finanţare şi/sau aflate în perioada de implementare,
desfăşurate în cadrul Universităţii din Bucureşti.
(2) CEC acţionează ca instanţă competentă de dezbatere a noutăţilor din domeniul eticii
cercetării şi de integrare a acestora în activităţile Universităţii din Bucureşti .
(3). Specificul moral al perspectivei de abordare a proiectelor de cercetare este asigurat
de câteva principii etice larg recunoscute care conturează etosul occidental al ştiinţei şi care sunt
prevăzute în Codul de etică a cercetării.
( 4) CEC încurajează cercetarea ştiinţifică pe teme de etică a cercetării.
Art. 5. CEC are următoarele atribuţii:
a) evaluează din punct de vedere etic proiectele de cercetare propuse spre finanţare;
b) monitorizează respectarea standardelor de etică a cercetării în proiectele aflate în
implementare;
c) elaborează, actualizează şi pune la dispoziţia comunităţii academice din cadrul
Universităţii din Bucureşti Codul de etică a cercetării şi Ghidul comisiei de etică a
cercetării pentru asigurarea respectării standardelor de etică a cercetării;
d) elaborează şi actualizează propriile proceduri de lucru, ce produc efecte în urma aprobării
lor de către Senatului Universităţii din Bucureşti;
e) organizează traininguri de etică a cercetării pentru comunitatea academică a Universităţii
din Bucureşti;
f) analizează cazurile de conflict de interese din proiectele de cercetare;
g) verifică şi promovează respectarea condiţiilor de confidenţialitate;
h) oferă consultanţă conducerii Universităţii din Bucureşti cu privire la evoluţia problematicii
eticii cercetării în lume;
i) aduce la cunoştinţa conducerii Universităţii din Bucureşti abaterile de la bună conduită în
cercetare;
j) elaborează şi înaintează Senatului Universităţii din Bucureşti raportul anual al CEC.
k) sprijină introducerea de cursuri de etica cerecetrii pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi.
Art. 6. CEC conlucrează cu celelalte structuri ale Universităţii din Bucureşti cu atribuţii în
etica universitară.

Capitolul II. Organizarea CEC

Art. 7. CEC are următoarea componenţă:
a) preşedinte;
b) (8 opt) membri;
c) secretar.
Art. 8. (1) Membrii CEC sunt aleşi o dată la 4 ani, din rândul cadrelor didactice şi/sau
personalului de cercetare din cadrul Universităţii din Bucureşti.
(2) Candidaţii sunt propuşi de către Consiliile facultăţilor din cadrul Universitărţii din
Bucureşti.
(3) Dosarul de candidatură va conţine:
4
a) CV- ul candidatului;
b) lista lucrărilor publicate;
c) lista de brevete;
d) o scurtă prezentare a calităţilor candidatului, relevante pentru funcţie, cu accent pe
experienţa/calificarea în etica cercetării.
Art. 9. (1) Pentru alegerea membrilor CEC, prorectorul cu cercetarea solicită facultăţilor
propuneri nominale, cadre didactice (lector, conferenţiar, profesor), cecetători (II,I).
(2) Dosarele se depun la prorectorul cu cercetarea ştiinţifică, care, împreună cu Direcţia Juridică
analizează dosarele şi le elimină pe cele care au neajunsuri formale sau diferenţe flagrante
între cerinţe şi calităţile candidatului, urmărind , totodată, ca facultăţile în care cercetarea
ştiinţifică implică cerinţe etice majore să fie reprezentate în comisie.
(3) Prorectorul cu cercetarea desemnează un număr de 9 (nouă) persoane dintre propunerile
facultăţilor şi validate cf. Art.9(2).
(4) Prorectorul cu cercetarea convoacă pnma şedinţă a CEC, în cadrul căreia se alege
preşedintele prin vot direct, cu majoritate simplă de voturi.
(5) CEC alege şi propune un secretar al comisiei, absolvent de master în domeniul eticii
instituţionale şi care este angajat cu jumătate de normă.
(6) Membrii CEC beneficiază de indemnizaţie de şedinţă stabilită de Consiliul de Administraţie,
în condiţiile legii.
Art. 1 O. CEC elaborează o listă de experţi externi din rândul cărora solicită participarea la
activităţile Comisiei.
Art. 11 . CEC păstrează înregistrări scrise cu privire la activitatea sa: procese verbale ş1
minute ale şedinţelor.
Art. 12. Şedinţele CEC au loc o dată pe lună . Şedinţa se poate convoca de mai multe ori pe
lună în situaţii speciale.
Art. 13 . Convocarea şedinţelor se face în scris, prin adresă scrisă sau poştă electronică, cu cel
puţin 7 zile înaintea datei propuse pentru şedinţă.
Art. 14. Înregistrările relevante, precum lista membrilor, CV-uri, procese-verbale,
corespondenţă, se vor păstra pentru o perioadă de minim trei ani de la terminarea evaluăriii
studiului la sediul CEC.

Capitolul III. Proceduri de lucru

Art. 15. Etapele evaluării , principiile morale după care se analizează cererile, sarcinile
membrilor CEC, procedurile şi formularele cu ajutorul cărora se face evaluarea proiectelor sunt
cuprinse în Codul de Etică a Cercetării şi în Ghidul Comisiei de etică a cercetării.
Art. 16. CEC poate apela la expe11i externi – în special în condiţii de lipsă de competenţă sau
conflict de interese. Expe11ii externi nu au drept de vot.
Art. 17. (1) Proiectele referitoare la ştiinţele viului sunt supuse unei proceduri complete şi
stricte de evaluare, mai ales cele vizând subiecţi umani sau care au, prin rezultatele lor, un
impact negativ asupra subiecţilor umani. Alte proiecte care nu presupun angajarea unor subiecţi
umani şi nici nu au un impact previzibil asupra acestora, vor primi o evaluare de bază.
(2) CEC analizează fiecare proiect şi decide în ce categorie se situează .
(3) Evaluarea de bază se face dacă există totuşi riscuri umane, conflicte de interese, probleme
privind protecţia datelor personale, confidenţialitatea datelor livrate terţilor, drepturi de autor
litigioase sau în alte situaţii în care este necesar.
( 4) Toate proiectele vor fi supuse verificării preliminare din următoarele puncte de vedere:
a) dacă proiectul a mai fost finanţat sau este supus spre finanţare din alte surse;
b) dacă proiectul ridică probleme de conştiinţă morală care ar prejudicia unele persoane
implicate direct sau indirect;
c) dacă proiectul conţine materiale care să stârnească scandal, acuze de obscenitate, de
indecenţă sau ilegalitate.
d) dacă proiectul implică un conflict de interese;
e) dacă proiectul implică aspecte legate de drepturile de autor şi de respectarea proprietăţii
intelectuale.
Art. 18. (1) CEC asigură condiţiile pentru evaluarea propriu-zisă a unui proiect de cercetare în
următorii paşi:
a) decizia privind aplicarea unei proceduri complete sau a uneia de bază conform criteriilor
stabilite mai sus;
b) evaluarea propriu-zisă a unui nou proiect de cercetare;
c) asigurarea consimţământul informat unde e cazul;
d) evaluarea continuă a cercetării pe perioada derulării ei;
e) revizuirea protocol ului;
f) raportarea evenimentelor neprevăzute;
g) comunicarea deciziei;
h) eventual, aducerea proiectului în standarde etice;
(2) Detaliile privind derularea acestor proceduri şi formularele necesare sunt cuprinse în
Ghidul Comisiei de etică a cercetării .
(3) Formularele sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate de către secretariatul CEC şi
pot fi descărcate de pe pagina web a comisiei.
Art. 19. (1) Ca urmare a procesului de evaluare, presedintele supune proiectul de cercetare
votului membrilor comisiei. Votează numai acei membri care nu se regăsesc într-o situaţie de
conflict de interese cu proiectul sau cercetătorul care propune proiectul.
(2) Şedinţele comisiei sunt legal constituite in prezenţa a două treimi dintre membri, iar
deciziile se adoptă prin votul majoritatăţii simple a celor prezenti.
( 4) La solicitarea CEC, la şedinţa în care se dezbate proiectul, poate participa şi cercetătorul
principal, dar nu şi în momentul votului.
Art. 20. Deciziile CEC în raport cu proiectele de cercetare supuse avizării pot fi :
a) proiectul este aprobat aşa cum a fost prezentat comisiei, fără a putea fi operate
modificări ulterior momentului aprobării;
b) proiectul este aprobat cu solicitarea unor rectificări şi nu va putea fi demarat până când
nu sunt îndeplinite aceste cerinţe . După îndeplinirea cerinţelor, proiectul poate fi
demarat imediat, fără a mai fi necesară reevaluarea acestuia de către comisie.
c) proiectul nu este aprobat întrucât se constată deficienţe majore care impun revJZla
proiectului de cerecetare. După ce a îndeplinit toate cerinţele precizate de către comisie,
cercetătorul poate readuce proiectul în faţa comisiei pentru o nouă evaluare.
Art. 21. (I) Decizia este comunicată în scris în termen de maxim 14 zile de la întrunirea
comisiei. Decizia trebuie să conţină următoarele:
a) titlul proiectului de cercetare;
b) numărul de protocol;
c) numele documentelor supuse evaluării (aplicaţia, consimţământul, etc);
d) numele şi funcţia aplicantului;
e) data şi locul în care a fost luată decizia;
f) numele membrilor care au luat decizia,
(2) Decizia trebuie să fie exprimată clar şi succint şi poate conţine un sfat sau o recomandare,
dacă este cazul.
(3) În cazul emiterii unei decizii de aprobare, comunicarea trebuie să specifice
responsabilităţile pentru cercetătorul principal şi planul pentru evaluarea continuă. Printre
responsabilităţile care trebuie să fie menţionate se numără necesitatea de a se conforma cerinţelor
specificate şi obligativitatea de a anunţa CEC pentru orice situaţie în care au loc evenimente
neprevăzute, dacă a~ loc schimbări în profilul riscuri-beneficii şi alte menţiuni considerate
necesare.
( 4) În cazul în care coordonatorul proiectului de cercetare nu respectă cerinţa informării
asupra stadiului desfaş urării proiectului pentru evaluarea continuă, CEC poate să sesizeze
finanţatorul proiectului şi să solicite respectarea condiţiilor prevăzute în decizia de aprobare a
proiectului.
(5) În cazul în care proiectul nu este aprobat, se specifică motivele respingerii şi se solicită
revizia proiectului, asigurându-se asistenţa de specialitate a CEC, astfel încât aplicantul să poată
readuce proiectul pentru avizul de etică.
(6) Contestaţiile la deciziile CEC se depw1 la Prorectorul cu cercetarea, care poate solicita
evaluarea unor experţi externi.

Capitolul IV – Dispoziţii finale

Art. 22. CEC organizează periodic şedinţe de training etic pentru membrii săi, pentru membrii
comunităţii academice a universităţii interesaţi în depunerea de proiecte care necesită o evaluare
etică, precum şi pentru terţi interesaţi în stabilirea unor parteneriate de cercetare cu Universitatea
din Bucureşti.
Art. 23. În procesul de evaluare CEC verifică respectarea drepturior de proprietate inte l ectuală
a propunătorului de documente.
Art. 24. (1) Conflictul de interese se constată de către membrii comisiei atunci când:
a) aceeaşi persoană întuneşte atât calitatea de aplicant, cât şi calitatea de evaluator al
propunen1;
b) evaluatorul şi aplicantul au, în prezent sau au avut în trecut, o relaţie de tip ierarhic ş i
de finanţare de către aplicant, în sensul că evaluatorul a fost/este membru într-un
proiect coordonat de către aplicant şi beneficiază/ a beneficiat financiar;
(2) În oricare dintre situaţiile descrise mai sus, membrul comisiei trebuie să declare existenţa
conflictului de interese şi să se retragă din evaluarea respectivei propuneri.
A1i. 25. (1) Confidenţialitatea şi protejarea datelor cu caracter personal se referă la protejarea
acelor i nformaţii care pot duce la identificarea persoanelor care au participat la studiu după
nume, cod numeric personal, înregistrări video şi caracteristici personale.
(2) Datele cu caracter personal trebuie să fie:
a) procesate corect şi conform legii;
b) procesate pentru un număr limitat de scopuri;
c) procesate în conformitate cu drepturile subiectului;
d) adecvate, relevante şi nu foarte nwneroase;
e) precise;
f) păstrate doar atât timp cât este necesar;
g) protejate, inc lusiv cu privire la transferarea în alte ţări, care se va face cu respectarea
condiţii de securitate adecvate.
Art. 26. Prezentul regulament este elaborat şi asumat de CEC şi aprobat de Senatul
Universităţii din Bucureşti în conformitate cu prevederile Cartei.

Documentul original aprobat de către Senatul Universității din București poate fi consultat aici.