Regulament

Capitolul I. Dispoziţii generale

Art. 1. Comisia de Etică a Cercetării, denumită în continuare CEC, este o structură autonomă care se ocupă cu evaluarea din punct de vedere etic a proiectelor de cercetare propuse spre finanțare sau în implementare la Universitatea din București, în vederea asigurării respectării condițiilor de moralitate prevăzute în codul de etică al cercetării și în legislația în vigoare.

Art. 2. Proiectele de cercetare înaintate spre finanţare de către membrii comunității academice a Universității din București sunt supuse unui proces de evaluare etică în funcţie de standardele stabilite de CEC, conform Cartei Universitare.

Art. 3. Misiunea CEC este de a asigura respectarea principiilor eticii în activitatea de cercetare, de a proteja drepturile şi bunăstarea persoanelor sau ale altor fiinţe vii supuse cercetărilor ştiinţifice, precum și de a proteja mediul. CEC este o instanţă competentă de elaborare a răspunsurilor la întrebarea ce este bine şi ce este rău din punct de vedere moral în activităţile de cercetare.

Art. 4. (1) CEC este singura instanţă autonomă îndrituită să facă evaluări de etică a proiectelor de cercetare depuse spre finanţare și/sau aflate în perioada de implementare, desfășurate în cadrul Universității din Bucureşti.

(2) CEC acționează ca instanţă competentă de dezbatere a noutăţilor din domeniul eticii cercetării şi de integrare a acestora în activităţile Universității din București.

(3). Specificul moral al perspectivei de abordare a proiectelor de cercetare este asigurat de câteva principii etice larg recunoscute care conturează etosul occidental al științei şi care sunt prevăzute în Codul de etică a cercetării.

(4) CEC încurajează cercetarea ştiinţifică pe teme de etică a cercetării.

Art. 5. CEC are următoarele atribuții:

  1. evaluează din punct de vedere etic proiectele de cercetare propuse spre finanţare;
  2. monitorizează respectarea standardelor de etică a cercetării în proiectele aflate în implementare;
  3. elaborează, actualizează și pune la dispoziția comunității academice din cadrul Universității din București Codul de etică a cercetării și Ghidul comisiei de etică a cercetării pentru asigurarea respectării standardelor de etică a cercetării;
  4. elaborează și actualizează propriile proceduri de lucru, ce produc efecte în urma aprobării lor de către Senatului Universității din București;
  5. organizează traininguri de etică a cercetării pentru comunitatea academică a Universității din București;
  6. analizează cazurile de conflict de interese din proiectele de cercetare;
  7. verifică și promovează respectarea condiţiilor de confidențialitate;
  8. oferă consultanţă conducerii Universității din București cu privire la evoluţia problematicii eticii cercetării în lume;
  9. aduce la cunoștința conducerii Universității din București abaterile de la bună conduită în cercetare;
  10. elaborează și înaintează Senatului Universității din București raportul anual al CEC.
  11. sprijină introducerea de cursuri de etica cerecetrii pentru studenţi, masteranzi și doctoranzi.

Art. 6. CEC conlucrează cu celelalte structuri ale Universității din București cu atribuții în etica universitară.

Capitolul II. Organizarea CEC

Art. 7. CEC are următoarea componență:

  1. președinte;
  2. (8 opt ) membri;

Art. 8. (1) Membrii CEC sunt aleși o dată la 4 ani, din rândul cadrelor didactice și/sau personalului de cercetare din cadrul Universității din București.

(2) Candidații sunt propuși de către Consiliile facultăţilor din cadrul Universitărții din București.

(3) Dosarul de candidatură va conţine:

  1. a) CV- ul candidatului;
  2. b) lista lucrărilor publicate;
  3. c) lista de brevete;
  4. d) o scurtă prezentare a calităţilor candidatului, relevante pentru funcţie, cu accent pe experiența/calificarea în etica cercetării.

Art. 9. (1) Pentru alegerea membrilor CEC, prorectorul cu cercetarea solicită facultăților propuneri nominale, cadre didactice (lector, conferențiar, profesor), cecetători (II,I).

  • Dosarele se depun la prorectorul cu cercetarea ştiinţifică, care, împreună cu Direcția Juridică analizează dosarele şi le elimină pe cele care au neajunsuri formale sau diferenţe flagrante între cerinţe şi calităţile candidatului, urmărind, totodată, ca facultățile în care cercetarea științifică implică cerințe etice majore să fie reprezentate în comisie.
  • Prorectorul cu cercetarea desemnează un număr de 9 (nouă) persoane dintre propunerile facultăților și validate cf. Art.9(2).
  • Prorectorul cu cercetarea convoacă prima ședință a CEC, în cadrul căreia se alege președintele prin vot direct, cu majoritate simplă de voturi.
  • CEC alege și propune un secretar al comisiei, absolvent de master în domeniul eticii instituţionale și care este angajat cu jumătate de normă.
  • Membrii CEC beneficiază de indemnizație de ședință stabilită de Consiliul de Administrație, în condițiile legii.

Art. 10. CEC  elaborează o listă de experţi externi din rândul cărora solicită participarea la activitățile Comisiei.

Art. 11. CEC păstrează înregistrări scrise cu privire la activitatea sa: procese verbale și minute ale ședințelor.

Art. 12. Ședințele CEC au loc o dată pe lună. Ședința se poate convoca de mai multe ori pe lună în situații speciale.

Art. 13. Convocarea ședințelor se face în scris, prin adresă scrisă sau poștă electronică, cu cel puțin 7 zile înaintea datei propuse pentru ședință.

Art. 14. Înregistrările relevante, precum lista membrilor, CV-uri, procese-verbale, corespondență, se vor păstra pentru o perioadă de minim trei ani de la terminarea evaluării studiului la sediul CEC.

Capitolul III. Proceduri de lucru

     Art. 15. Etapele evaluării, principiile morale după care se analizează cererile, sarcinile membrilor CEC, procedurile şi formularele cu ajutorul cărora se face evaluarea proiectelor sunt cuprinse în Codul de Etică a Cercetării și în Ghidul Comisiei de etică a cercetării.

      Art. 16. CEC poate apela la experţi externi – în special în condiţii de lipsă de competenţă sau conflict de interese. Experții externi nu au drept de vot.

Art. 17. (1) Proiectele referitoare la ştiinţele viului sunt supuse unei proceduri complete şi stricte de evaluare, mai ales cele vizând subiecţi umani sau care au, prin rezultatele lor, un impact negativ asupra subiecţilor umani. Alte proiecte care nu presupun angajarea unor subiecţi umani şi nici nu au un impact previzibil asupra acestora, vor primi o evaluare de bază.

(2) CEC  analizează fiecare proiect şi decide în ce categorie se situează.

(3) Evaluarea de bază se face dacă există totuşi riscuri umane, conflicte de interese, probleme privind protecţia datelor personale, confidenţialitatea datelor livrate terţilor, drepturi de autor litigioase sau în alte situații în care este necesar.

(4) Toate proiectele vor fi supuse verificării preliminare din următoarele puncte de vedere:

  1. dacă proiectul a mai fost finanţat sau  este supus spre finanţare din alte surse;
  2. dacă proiectul ridică probleme de conştiinţă morală care ar prejudicia unele persoane implicate direct sau indirect;
  3. dacă proiectul conţine materiale care să stârnească scandal, acuze de obscenitate, de indecenţă sau ilegalitate.
  4. dacă proiectul implică un conflict de interese;
  5. dacă proiectul implică aspecte legate de drepturile de autor și de respectarea proprietăţii intelectuale.

Art. 18. (1) CEC asigură condițiile  pentru evaluarea propriu-zisă a unui proiect de cercetare în următorii paşi:

  1. decizia privind aplicarea unei proceduri complete sau a uneia de bază conform criteriilor stabilite mai sus;
  2. evaluarea propriu-zisă a unui nou proiect de cercetare;
  3. asigurarea consimțământul informat unde e cazul;
  4. evaluarea continuă a cercetării pe perioada derulării ei;
  5. revizuirea protocolului;
  6. raportarea evenimentelor neprevăzute;
  7. comunicarea deciziei;
  8. eventual, aducerea proiectului în standarde etice;

(2) Detaliile privind derularea acestor proceduri şi formularele necesare sunt cuprinse în Ghidul Comisiei de etică a cercetării.

(3) Formularele sunt puse la dispoziția persoanelor interesate de către secretariatul CEC și pot fi descărcate de pe pagina web a comisiei.

Art. 19. (1) Ca urmare a procesului de evaluare, presedintele supune proiectul de cercetare votului membrilor comisiei. Votează numai acei membri care nu se regăsesc într-o situație de conflict de interese cu proiectul sau cercetătorul care propune proiectul.

(2) Ședințele comisiei sunt legal constituite in prezența a două treimi dintre membri, iar deciziile se adoptă prin votul majoritatății simple a celor prezenti.

(4) La solicitarea CEC, la ședința în care se dezbate proiectul, poate participa și cercetătorul principal, dar nu și în momentul votului.

Art. 20.  Deciziile CEC în raport cu proiectele de cercetare supuse avizării pot fi:

  1. proiectul este aprobat așa cum a fost prezentat comisiei, fără a putea fi operate modificări ulterior momentului aprobării;
  2. proiectul este aprobat cu solicitarea unor rectificări și nu va putea fi demarat până când nu sunt îndeplinite aceste cerințe. După îndeplinirea cerințelor, proiectul  poate fi demarat imediat, fără a mai fi necesară reevaluarea acestuia de către comisie.
  3. proiectul nu este aprobat întrucât se constată deficiențe majore care impun revizia proiectului de cerecetare. După ce a îndeplinit toate cerințele precizate de către comisie, cercetătorul poate readuce proiectul în fața comisiei pentru o nouă evaluare.

Art. 21. (1) Decizia este comunicată în scris în termen de maxim 14 zile de la întrunirea comisiei.  Decizia trebuie să conțină următoarele:

  1. a) titlul proiectului de cercetare;
  2. b) numărul de protocol;
  3. c) numele documentelor supuse evaluării (aplicația, consimțământul, etc);
  4. d) numele și funcția aplicantului;
  5. e) data și locul în care a fost luată decizia;
  6. f) numele membrilor care au luat decizia,

(2) Decizia trebuie să fie exprimată clar și succint și poate conține un sfat sau o recomandare, dacă este cazul.

(3) În cazul emiterii unei decizii de aprobare, comunicarea trebuie să specifice responsabilitățile pentru cercetătorul principal și planul pentru evaluarea continuă. Printre responsabilitățile care trebuie să fie menționate se numără necesitatea de a se conforma cerințelor specificate și obligativitatea de a anunța CEC pentru orice situație în care au loc evenimente neprevăzute, dacă au loc schimbări în profilul riscuri-beneficii și alte mențiuni considerate necesare.

(4) În cazul în care coordonatorul proiectului de cercetare nu respectă cerința informării asupra stadiului desfașurării proiectului pentru evaluarea continuă, CEC poate să sesizeze finanțatorul proiectului și să solicite respectarea condițiilor prevăzute în decizia de aprobare a proiectului.

(5) În cazul în care proiectul nu este aprobat, se specifică motivele respingerii și se solicită revizia proiectului, asigurându-se asistența de specialitate a CEC, astfel încât aplicantul să poată readuce proiectul pentru avizul de etică.

(6) Contestațiile la deciziile CEC se depun la prorectorul cu cercetarea, care poate solicita evaluarea unor experți externi.

Capitolul IV – Dispoziții finale

Art. 22. CEC organizează periodic ședințe de training etic pentru membrii săi, pentru membrii comunității academice a universității interesați în depunerea de proiecte care necesită o evaluare etică, precum şi pentru terţi interesaţi în stabilirea unor  parteneriate de cercetare cu Universitatea din București.

Art. 23. În procesul de evaluare CEC verifică respectarea drepturior de proprietate intelectuală a propunătorului de documente.

Art. 24. (1) Conflictul de interese se constată de către membrii comisiei atunci când:

  1. aceeași persoană întunește atât calitatea de aplicant, cât și calitatea de evaluator al propunerii;
  2. evaluatorul și aplicantul au, în prezent sau au avut în trecut, o relație de tip ierarhic și de finanțare de către aplicant, în sensul că evaluatorul a fost/este membru într-un proiect coordonat de către aplicant și beneficiază/ a beneficiat financiar;

(2)  În oricare dintre situațiile descrise mai sus, membrul comisiei trebuie să declare existența conflictului de interese și să se retragă din evaluarea respectivei propuneri.

Art. 25. (1) Confidențialitatea și protejarea datelor cu caracter personal se referă la protejarea acelor informații care pot duce la identificarea persoanelor care au participat la studiu după nume, cod numeric personal, înregistrări video și caracteristici personale.

(2) Datele cu caracter personal trebuie să fie:

  1. a) procesate corect și conform legii;
  2. b) procesate pentru un număr limitat de scopuri;
  3. procesate în conformitate cu drepturile subiectului;
  4. adecvate, relevante și nu foarte numeroase;
  5. precise;
  6. păstrate doar atât timp cât este necesar;
  7. protejate, inclusiv cu privire la transferarea în alte țări, care se va face cu respectarea condiții de securitate adecvate.

     Art. 26. Prezentul regulament este elaborat și asumat de CEC și aprobat de Senatul Universității din București în conformitate cu prevederile Cartei.